[ Cum a fost ] Reforma drepturilor de autor / 29 iunie 2016, București

Cum a fost

În urma finalizării consultării europene privind reforma drepturilor de autor auxiliare și libertatea de panoramă, Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) și Asociația Națională a Bibliotecilor Publice din România (ANBPR) au organizat pe 29 iunie o dezbatere publică cu rolul de a colecta puncte de vedere a unor persoane reprezentative din media, tehnologie, drepturi civile și instituții publice de acces la cultură. Dezbaterea celor 30 de participanți a fost moderata de Bogdan Manolea de la ApTI.

Primul modul a fost deschis de Nicolae Constantinescu, kosson.ro, care ne-a vorbit despre drepturile de autor auxiliare. Acestea se referă la crearea unui nou drept de autor pe folosirea de citări în scopul descrierii destinației unui link.

În toamnă ne putem aștepta la un draft al unei noi directive despre drepturi de autor sau o altă propunere de reglementare europeană.

Dezbaterea care a urmat s-a focalizat pe subiectul costurilor care ar îngreuna bugetele instituțiilor media și ar reduce accesul la informație. Linkingul este una din funcțiile de baza ale World Wide Web-ului, în opinia participanților. „Linkul e un mod de acces la fel ca un indicator pe autostradă„, a spus cineva.

Modulul despre dreptul la panoramă a fost introdus de Andrei Cipu de la Wikipedia România. El ne-a amintit că în România trebuie să plătești pentru drepturi de autor arhitectului dacă folosești în scop comercial o imagine a clădirii proiectate de acesta. În scop necomercial sau dacă nu este subiect principal, se poate. El ne-a zis că trecerea la drept de panoramă liber ar favoriza industriile creative care pot folosi imagini cu orașul modern fără costuri împovărătoare.

Cei prezenți s-au exprimat că statul ar trebui să dețină dreptul de panoramă dacă clădirile sunt făcute din bani publici. Ioana Avădani de la CJI a ridicat problema ce se întâmplă dacă folosești o imagine cu Casa Poporului pe un blog care primește bani din reclama. Răspunsul a fost că această utilizare este comercială.

Despre armonizarea legilor legate de biblioteci fizice, ne-a vorbit Vincent Bonnet de la EBLIDA, o organizație care se ocupă de reprezentarea bibliotecilor europene în forumurile legislative. Interesele bibliotecilor se situează în zona de text and data mining, prezervare și împrumuturi digitale între biblioteci pentru cercetare privată.

Dragoș-Adrian Neagu, reprezentantul ANBPR, a relevat că prin reglementarea noii taxe pe împrumut va exista o presiune financiară pe biblioteci și acestea vor trebui să aleagă dacă să plătească taxe de împrumut sau să cumpere cărți.

Valentina Pavel de la ApTI ne-a prezentat ce înseamnă geoblockingul și de ce se întâmplă. Această practică se referă la restricționarea geografică a conținutului web. Există doua tipuri de geoblocking: de comerț (prețuri diferențiate, livrare restricționată, redirecționare la un furnizor local) și pe conținut (acest conținut nu e disponibil în tara dvs.). Cauzele geoblockingului sunt legate de legi diferite în diverse țări pe care companiile media și retailerii trebuie să le respecte sau de practici comerciale în acest sens.

Întreaga dezbatere a condus la ideea de necesitate a armonizării legilor din domeniul drepturilor de autor pentru a facilita accesul la cultură și continut web european. Cei prezenți au menționat deseori subiectul costurilor ca limitativ al accesului, dar și ideea că autorul trebuie recompensat pentru utilizarea operei a fost și ea prezentă.