2,120 citiri

Conferința Directiva – act al dreptului Uniunii Europene – şi judecătorul român / 11 noiembrie 2014, București. UPDATE: Agenda conferinței

Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” – Centrul de Studii de Drept European (CSDE) din cadrul Academiei Române şi Asociaţia Română de Drept şi Afaceri Europene (ARDAE) organizează

Conferința

Directiva – act al dreptului Uniunii Europene – şi judecătorul român

Academia Română
București
11 noiembrie 2014
ora 13:00

Partener media: JURIDICE.ro

Directiva este un act al dreptului Uniunii Europene (art. 288 TFUE) care face legătura între voinţa legislativă de la nivelul Uniunii Europene şi marja de care dispune statul membru în privinţa punerii ei în aplicare. Este liantul dintre general şi concret. Cu toate acestea, tot mai multe aluzii (sau chiar acuze) la adresa legiuitorului european au avut legătură cu detalierea normelor directivelor; pe de altă parte, un important aspect în legătură cu directiva este cel al aplicării şi interpretării dreptului Uniunii, mai ales de către instanţele din România.

Nu se percepe taxă de participare. Locurile sunt limitate, înscrierea participanţilor realizându-se în ordinea cronologică a confirmărilor, prin e-mail, la adresa: mihai.sandru@csde.ro.

Agenda

Lansare de carte: „Trimiterile preliminare ale instanţelor din România la CJUE. Culegere adnotată de jurisprudenţă”, Editura Universitară, 2014 (3 vol.) editată de Mihai Şandru, Mihai Banu, Dragoş Călin.

Prof. univ. dr. Mircea Duţu, Cuvânt introductiv

Sesiunea I –  Moderator prof. univ. dr. Mihai Şandru

Conf. univ. dr. Titus Corlăţean,* Judecătorul român şi problema incompatibilităţii directivelor cu Convenţia europeană a drepturilor omului. Perspectiva aderării UE la CEDO

Prof. univ. dr. Marin Voicu, titlu rezervat

Prof. Nicolae Turcu, titlu rezervat

Conf. univ. dr. Nicolae Ploeşteanu, Controlul validităţii unei directive pe calea trimiterii preliminare

Lector univ. dr. Anamaria Groza, Aplicarea şi neaplicarea Directivei 93/13/CEE de către judecătorul naţional, în cazuri analoage

Sesiunea a II-a – Moderator: conf. univ. dr. Nicolae Ploeşteanu

Lector univ. dr. Ştefan Naubauer, Impactul hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pronunţate în cauzele conexate C-58/13 şi C-59/13 asupra politicii profesionale a barourilor din România

Lector univ. dr. Marieta Safta, Controlul de constituţionalitate al legii de transpunere a directivei

Florin Irimia, Noile directive privind achiziţiile publice. Dificultăţi de interpretare

Asist univ. drd. Gina Ignat, Relevanţa dreptului Uniunii Europene pentru materia achiziţiilor publice

Constantin-Mihai Banu, Dragoş Calin, Daniel Mihail Şandru, Concedieri colective în cazul insolvenţei societăţii [comerciale] şi efectul direct orizontal al unei directive. Două hotărâri ale instanţelor române în context european

* Prezintă lector univ. dr. Ion Gâlea, director general pentru afaceri juridice, Ministerul Afacerilor Externe.

Despre speakeri

Prof. univ. dr. Mircea Duţu – Cuvânt introductiv

Mircea Duţu este profesor universitar, director al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române şi conducător de doctorat. Este membru al Consiliului de Administraţie al Centrului Internaţional de Drept Comparat al Mediului, Limoges, Franţa, al Comitetului de Coordonare a Reţelei de Francofone de Drept al Mediului, al Societăţii Franceze de Drept al Mediului, al Asociaţiei Internaţionale de Drept al Urbanismului, membru al Comisiei de drept al mediului UICN, Vicepreşedinte al Comisiei de ecologie a Academiei Române, Preşedintele Asociaţiei Române de Drept al Mediului, Preşedinte al Asociaţiei Române de Dreptul Urbanismului, membru al Comitetului de coordonare al reţelei de drept al mediului AUPELF-UREF. Este membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.

 

Conf. univ. dr. Titus Corlăţean – Judecătorul român şi problema incompatibilităţii directivelor cu Convenţia europeană a drepturilor omului. Perspectiva aderării UE la CEDO

Articolul analizează situaţia judecătorului român confruntat cu o eventuală incompatibilitate dintre prevederile unui act de dreptul Uniunii Europene – spre exemplu, o directivă – şi drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. Pornind de la un caz practic (Decizia Curţii Constituţionale nr. 1258/2009) studiul examinează situaţia particulară care va rezulta în urma aderării UE la CEDO, care va crea premisele aplicării „mecanismului co-pârât” şi a implicării prealabile a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, atunci când există o cerere în faţa CEDO care pune în discuţie compatibilitatea unui act al Uniunii cu drepturile omului şi când instanţa naţională nu a recurs la procedura trimiterii prealabile.

 

Titus Corlăţean este doctor în drept şi politician român. Este senator în Parlamentul României (din decembrie 2008), preşedinte al Comisiei pentru politică externă a Senatului (decembrie 2008 – mai 2012). A fost numit în 2012 ministrul afacerilor externe. Este membru al colegiului ştiinţific al Revistei române de drept european şi al Revistei Afaceri juridice europene.

 

Prof. univ. dr. Marin Voicu

 

Marin Voicu este fost judecător al Curţii Supreme de Justiţie, în prezent avocat la Cabinet individual de avocat „Marin Voicu”. Este membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă, al Asociaţiei foştilor judecători CEDO, Strasbourg, Franţa, al Asociaţiei „Themis-Casatia” a foştilor judecători ai ICCJ şi preşedinte al Societăţii române de drept maritim. Este autor al unor lucrări ştiinţifice în materia drepturilor omului, dreptului civil şi a dreptului european. A obţinut următoarele premii:  în 2003 – „Premiul Special al Uniunii Juriştilor”, Bucureşti; în 2002 – „Carte Ştiinţifică” Salonul Naţional de Carte, Constanţa; în 2001-  „Victor Dan Zlătescu” – UJR, Bucureşti.

 

Nicolae Turcu

Nicolae Turcu este Preşedintele Secţiei de Drept Privat – Consiliul Legislativ din România.

Conf. univ. dr. Nicolae Ploeşteanu – Controlul validităţii unei directive pe calea trimiterii preliminare

Articolul are în vedere ultimele evoluţii jurisprudenţiale în privinaţa controlului exercitat de Curtea de Justiţie referitor la validatea unei directive, prin intermediul trimiterii preliminare.

Este conferenţiar universitar doctor în cadrul Universităţii „Petru Maior” – Târgu Mureş, unde predă materiile Drept Internaţional Public şi Drept Internaţional Privat. În cadrul cursurilor de master predă „Procesul constituţional şi protejarea drepturilor omului”. A coordonat organizarea celor 10 ediţii ale concursului de pledoarii Fiat Justitia. Este membru al Asociaţiei Române de Drept şi Afaceri Europene – ARDAE şi de asemenea este autorul a numeroase lucrări ştiinţifice în domeniul juridic.

Lector univ. dr. Ştefan Naubauer – Impactul hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pronunţate în cauzele conexate C-58/13 şi C-59/13 asupra politicii profesionale a barourilor din România

 

Hotărârea pronunţată la 17 iulie 2014 de Marea Cameră a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cauzele conexate C-58/13 şi C-59/13 confirmă dreptul unui cetăţean al oricărui stat membru al Uniunii Europene, care a obţinut calificarea profesională de avocat în unul dintre celelalte state membre, de a-şi exercita profesia pe teritoriul statului al cărui resortisant este (devenit stat membru gazdă), sub titlul profesional dobândit în statul membru de origine. În cazul în care un cetăţean român ar obţine calificarea profesională de avocat în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene – altul decât România – (sau în unul dintre statele din Spaţiul Economic European ori în Confederaţia Elveţiană) şi ar dori să-şi exercite profesia pe teritoriul românesc sub titlul profesional astfel dobândit, devin incidente dispoziţiile referitoare la această încadrare juridică din Capitolul VIII („Exercitarea în România a profesiei de către avocaţii care au obţinut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European”) al Legii nr. 51/1995.

 

Ştefan Naubauer este avocat în Baroul Bucureşti, lector universitar la Universitatea „Nicolae Titulescu” din Bucureşti, Facultatea de Drept, membru în Comitetul de redacţie al revistei “Dreptul” – Uniunea Juriştilor din România, membru în Comitetul ştiinţific internaţional – Challenges of the Knowledge Society, Coordonator al Departamentului juridic al Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind, şef al Departamentului de Studii, Cercetări Juridice şi Cooperare Internaţională din cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor (Bucureşti), formator în cadrul Institutului Notarial Român, lector (formator) la Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor (Bucureşti).

 

Lector univ. dr. Anamaria Groza – Aplicarea şi neaplicarea Directivei 93/13/CEE de către judecătorul naţional, în cazuri analoage

 

Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori transpune în dreptul românesc Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii. Directiva nu se aplică clauzelor din aceste contracte care au fost negociate individual şi nici în privinţa celor care descriu obiectul principal al contractului, preţul bunurilor sau serviciilor furnizate sau reiau dispoziţii imperative din legislaţia internă. Esenţa protecţiei conferită de Directivă este regula conform căreia clauzele abuzive nu creează obligaţii pentru consumator. Un studiu la nivelul instanţelor din raza Curţii de Apel Craiova reflectă că aplicarea Legii 193/2000 şi deci a Directivei 93/13/CEE se face în puţine cazuri de către judecătorul fondului; că pârâţii consumatori nu invocă această Lege şi că sentinţele prin care sunt obligaţi la plata unor despăgubiri către profesionişti, uneori în aplicarea unor clauze contractuale abuzive, nu sunt atacate la instanţele ierarhic superioare. Vom prezenta, în continuare, două speţe în care Legea 193/2000 a fost aplicată (1), mai multe speţe în care aceasta nu a fost aplicată, probabil pentru că nu a fost invocată de pârât sau nu a fost cunoscută de către judecător (2), iar în final, vom arăta cum ar trebui procedat, din perspectiva dreptului Uniunii, atunci când partea din proces nu invocă Legea 193/2000 sau Directiva 93/13/CEE, deşi aceste izvoare juridice i-ar conferi drepturi de care depinde în mod esenţial soluţionarea litigiului cu profesionistul (3).

 

Anamaria Groza este lector universitar doctor la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale a Universităţii din Craiova; membru al Centrului de Studii de Drept European al Institutului de Cercetări Juridice “Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române; membru aderent al ARDAE, membru in Comitetul ştiinţific al Revistei Forumul Judecătorilor şi membru al echipei redacţionale a revistei Afaceri juridice europene. Este judecător în cadrul Judecătoriei Strehaia, iar din 2012 exercită funcţia de preşedinte al acestei instanţe. Autor de cărţi şi articole de specialitate, aria de expertiză: dreptul Uniunii Europene.

 

Lector univ. dr. Marieta Safta – Controlul de constituţionalitate al legii de transpunere a directivei

Controlul de constituţionalitate al legislaţiei de transpunere a directivelor a determinat statuări de principiu ale Curţii Constituţionale a României referitoare la obiectul acestui control şi normele de referinţă pentru exercitarea sa, respectiv o cristalizare a poziţiei judecătorului constituţional român, de natură să respecte pluralismul constituţional în graniţele şi cu asigurarea supremaţiei Constituţiei. Cât priveşte examenul de constituţionalitate  având obiectul şi cadrul de referinţă astfel identificate, acesta a condus la statuări privind forma şi nivelul actelor normative de transpunere a directivelor, obligaţia de respectare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, precum şi a principiilor constituţionale prin legile de transpunere. Prezentul studiu infăţişează repere jurisprudenţiale în acest sens, de natură să evidenţieze obligaţii constituţionale ale legiuitorului primar sau delegat determinate de aderarea la Uniunea Europeană.

Marieta Safta este lector univ. dr. la  Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti – Facultatea de Drept şi, respectiv,  cadru  didactic asociat la Academia de Studii Economice din Bucureşti, pentru disciplinele „Drept constituţional”, „Instituţii politice” şi, respectiv,   „Dreptul Uniunii Europene”. Este prim magistrat – asistent la  Curtea  Constituţională  a României şi agent de legătură al instanţei de jurisdicţie constituţională la Comisia de la Veneţia. Autor şi coautor de cărţi şi articole de specialitate, aria de expertiză: drept constituţional, drepturile omului, dreptul Uniunii Europene. Membru al echipei redacţionale a revistei Afaceri juridice europene şi membru aderent al ARDAE – Asociaţia română de drept şi afaceri europene.

 

Florin Irimia – Noile directive privind achiziţiile publice. Dificultăţi de interpretare

 

După 10 ani de la ultimele directive privind achiziţiile publice, legiuitorul european a decis că este necesară o reformă în acest domeniu de importanţă majoră pentru piaţa unică europeană (achiziţiile publice reprezintă aproximativ 18% din PIB al UE). Obiectivele principale ale reformei: simplificare, flexibilizare şi securitate juridica. Mai concret, s-a urmărit încurajarea concurenţei şi a inovării, obţinerea de valoare pentru bani, facilitarea participării IMM-urilor, simplificare, dematerializare totală. Deşi scopul reglementării este lăudabil, conţinutul noilor directive în achiziţii publice este departe de perfecţiune, dificultăţile de interpretare, de transpunere şi aplicare fiind considerabile, în special cu privire la unele subiecte importante cum ar fi: documentul european de achiziţie unic, utilizarea capacităţilor altor entităţi, modificarea contractului de achiziţie publică în cursul perioadei de valabilitate.

 

Florin Irimia este avocat în Baroul Bucureşti. A absolvit cursurile Facultăţii de drept a Universităţii Timişoara. Studiile postuniversitare le-a urmat în Paris, astfel:  Master în istoria dreptului european la Universitatea Paris Val de Marne Master în drept privat  la Universitatea Paris Val de Marne, Master în dreptul afacerilor la Universitatea Paris Val de Marne, Doctorat în achiziţii publice la Universitatea Pantheon- Assas, Paris. În prezent este avocat asociat în Societatea civilă de avocaţi „Ceparu şi Irimia”. Domenii de specialitate: expert în achiziţii publice, drept comercial, drept civil, dreptul contractelor, protectia consumatorului.

 

Asist. univ. drd. Gina Ignat – Relevanţa dreptului Uniunii Europene pentru materia achiziţiilor publice

 

Dreptul primar şi derivat al Uniunii Europene este obligatoriu pentru statele membre, acestea fiind ţinute să adopte toate măsurile de drept intern necesare pentru a pune în aplicare actele obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii. Achiziţiile publice care au înregistrat un avânt considerabil în plan naţional  nu puteau scăpa atenţiei legiuitorului şi judecătorului Uniunii Europene, cu atât mai mult cu cât, în marea lor parte, contractele de achiziţii publice perfectate la nivel naţional sunt finanţate din fonduri europene. Astfel, pentru materia achiziţiilor publice au fost edictate la nivelul Uniunii Europeneo multitudine de directive. De asemenea, în procedura trimiterii preliminare, CJUE a avut prilejul de a se pronunţa în privinţa obligativităţii dreptului UE, inclusiv a celui din materia achiziţiilor publice, nu doar pentru instanţele naţionale, ci şi pentru autorităţile administrative. Atât directivele cât şi interpretarea dată de instanţa europeană în procedura trimiterii preliminare trebuie luate în considerare în plan naţional ori de câte ori se pune problema unei achiziţii publice. Articolul îşi propune să abordeze subiectul sensibil al receptării dreptului UE de către autorităţile româneşti (inclusiv cele jurisdicţionale), căutând a decela în cadrul dreptului substanţial, dar şi a celui procesual, liniile de forţă privilegiate de dreptul Uniunii Europene.

 

Gina Ignat este judecător la  Curtea de Apel Galaţi, asist. univ. drd. la Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi, Facultatea de Ştiinţe Juridice, Sociale şi Politice, Departamentul de Ştiinte Juridice şi formator al Şcolii Naţionale de Grefieri. Domenii de specialitate: contencios administrativ şi fiscal, drept privat.

 

Constantin-Mihai Banu, Dragoş Calin, Daniel Mihail Şandru – Concedieri colective în cazul insolvenţei societăţii [comerciale] şi efectul direct orizontal al unei directive. Două hotărâri ale instanţelor române în context european

 

Articolul de faţă urmăreşte discutarea într-un context mai general a argumentelor pro şi contra recunoaşterii unui efect direct orizontal dispoziţiilor Directivei 98/59 într-un litigiu privind o concediere colectivă. Punctul de pornire al discuţiei este reprezentat de două hotărâri relativ recente pronunţate de instanţe române în litigii privind concedieri colective operate în contextul insolvenţei societăţii comerciale: în timp ce o instanţă română a făcut aplicarea principiului stabilit în jurisprudenţa constantă a Curţii Europene de Justiţie, potrivit căruia într-un litigiu între particulari nu este posibilă invocarea efectului direct al dispoziţiei unei directive, cealaltă instanţă română s-a întemeiat semnificativ pe o hotărâre a Curţii Europene de Justiţie pentru a conchide implicit în favoarea unui efect direct orizontal într-un alt litigiu asemănător. Or, articolul urmăreşte încadrarea celei din urmă soluţii în jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie. Ulterior unei introduceri în context, secţiunile articolului prezintă şi discută în paralel cele două hotărâri române în contrapondere cu jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie. Chiar mai recent, aceasta din urmă a respins posibilitatea unei „revoluţii” în privinţa efectelor juridice ale directivei, ca act juridic al UE, în dreptul statelor membre, inclusiv în contextul în care directiva este coroborată cu o dispoziţie a Cartei drepturilor fundamentale a UE.

 

Constantin-Mihai Banu este redactor şef adjunct al Revistei române de drept european şi membru fondator ARDAE – Asociaţia română de drept şi afaceri europene. În prezent este cercetător asociat la Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, Centrul de Studii de Drept European.

 

Dragoş-Alin Călin este judecător în cadrul Curţii de Apel Bucureşti şi formator la Institutul Naţional al Magistraturii. Este director al Revistei Forumul Judecatorilor, cercetator asociat la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, Centrul de Studii de Drept European, şi membru în colegiul ştiinţific al revistei online JurisClasor CEDO, precum şi în colegiul de redacţie al revistei online iaduer.ro – Afaceri juridice europene. Este preşedinte al Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România şi vicepreşedinte al Conférence Internationale de Médiation pour la Justice (CIMJ). A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti în anul 1998 şi Institutul Naţional al Magistraturii în anul 2003. Este autor sau coautor al 35 de volume juridice şi al peste 100 de articole de specialitate, publicate în România, Franţa, Germania, Marea Britanie, Spania, Portugalia, Argentina, Armenia. Printre ultimele lucrări publicate: Limitele libertăţii de exprimare. Politicieni, jurnalişti, magistraţi. Comentarii şi jurisprudenţă, 2014; Hotărârile CEDO în cauzele împotriva României. Analiză, consecinţe, autorităţi potenţial responsabile – în perioada 1994-2013 (vol. I-IX) (coordonator), 2010-2014; Quelle justice pour la France? 31 personnalités répondent aux préoccupations des Français, Ed. L’Harmattan, Paris, 2012; Procedura trimiterii preliminare. Principii de drept al Uniunii Europene şi experienţe ale sistemului român de drept (în colaborare), 2012; Noul Cod civil – comentarii, doctrină, jurisprudenţă. Vol. II. Moşteniri şi liberalităţi. Obligaţii (în colaborare), 2012; Culegere de hotărâri judecatoreşti pronunţate în materia medierii. Note şi comentarii, ed. a 2-a (în colaborare), 2012; Jurisprudenţa recentă în materia organizării judecatoreşti şi a statutului magistraţilor (în colaborare), 2012; Medierea în România. Legislaţie şi jurisprudenţă (coordonator, în colaborare), 2012; Refuzul instanţelor naţionale de a trimite întrebări preliminare. Jurisprudenţa românească (în colaborare), 2013; Dicţionar de drepturile omului (în colaborare), 2013; Cooperarea judiciară în materie civilă şi comercială în Uniunea Europeană (în colaborare), 2014.

Mihai Şandru este profesor în cadrul Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir, unde predă dreptul Uniunii Europene şi Dreptul Comerţului Internaţional. Este coordonatorul Centrului de Studii de Drept European al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române. În prezent este arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României şi judecător ad- hoc la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Este redactor-şef la Revista română de drept european (RRDE), face parte din comitetele ştiinţifice ale unor reviste importante din România (Dreptul, Studii şi Cercetări Juridice, Revista de note şi studii juridice, JurisClasor CEDO, Revista de Drept Maritim, Synergies Roumaine, Revista Forumul Judecătorilor, Revista Medierea, Afaceri juridice europene, Dezbateri Social Economice) este colaborator principal al Revistei Române de Arbitraj şi este, de asemenea, raportor naţional al European Public Law. Este preşedintele Societăţii de Ştiinţe Juridice (SSJ) şi al Asociaţiei Române de Drept şi Afaceri Europene (ARDAE). www.mihaisandru.ro

Despre comitetul ştiinţific şi organizatoric:
Comitetul ştiinţific şi organizatoric este format din: prof. univ. dr. Elena Simina Tănăsescu, conf. univ. dr. Nicolae Ploeşteanu, prof. univ. dr. Mihai Şandru, dr. Vasile Muscalu, dr. Andrei Săvescu, av. Andrada Popescu.

***

The Legal Research Institute ”Acad. Andrei Rădulescu” – the Center for European Legal Studies (CESL) with the Romanian Academy and the Romanian Association for Law and European Affairs (RALEA) organize

the Conference

The Directive – as act of European Union law – and the Romanian judge

Romanian Academy
November 11, 2014,
13:00 PM

The Directive is an act of European Union law (Article 288 TFEU) which joins together the legislative will at the level of the European Union and the power that the Member State enjoys in what concern its implementation. It ties up together the general and the particular. Nevertheless, more and more allusions (and even accusations) directed against the European legislator concern the comprehensive degree in norms of directives; on the other hand, an important issue related to the Directive is that of application and interpretation of European Union law, especially by courts and tribunals of Romania.

CESL thanks you for disseminating this invitation to all those concerned. The participation is free. Places are limited, therefore the participants will be registered in chronological order of requests, by e-mail (mihai.sandru@csde.ro).

Evenimente conexe