1,315 citiri

[ Cum a fost ] Conferinţa naţională de drept comercial 2016 (ed. 6) / 3-4 iunie 2016, Timişoara

Cum a fost

În 3-4 iunie 2016, Facultatea de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara, în colaborare cu Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, au organizat, la sediul celei dintâi, ediția a VI-a a “Conferinţei naţionale de drept comercial”.

Evenimentul în sine, dar și tema conferinței, Contractele nenumite în afaceri, au dat prilejul unei participări numeroase, atât din partea intervenienților, prestigioși profesori la Facultățile de Drept din București, Cluj-Napoca, Timișoara și Craiova, magistrați de la curțile de apel din Cluj-Napoca și Timișoara și avocați recunoscuți, cât și din partea auditorilor, persoane interesate de noutățile din doctrină și jurisprudență.

După cuvintele de bun venit, rostite de organizatori, prin prof. univ. dr. Lucian Bercea, Decanul Facultății de Drept din Timișoara, prof. univ. dr. Radu Bufan, din partea Facultății de Drept din Timișoara, și prof. univ. dr. Radu Catană, din partea Facultății de Drept din Cluj-Napoca, a avut loc un scurt moment festiv, prin care prof. univ. dr. Ion Turcu a fost omagiat de toți cei prezenți, cu ocazia împlinirii vârstei de 75 de ani. prof. univ. dr. Stanciu D. Cărpenaru, unul dintre cei mai apreciați autori de drept comercial, a adresat un mesaj de salut introductiv participanților la conferință, în care s-a referit la contractele nenumite, ca formă de manifestare a libertății contractuale.

În cele două zile ale conferinței, prelegerile au fost susținute de 30 de vorbitori, apreciați de întreaga comunitate juridică pentru lucrările sau intervențiile lor publice. Aceștia au fost repartizați în paneluri cu teme diverse, dar interdependente, care să ofere informație diversă și atractivă.

Prof. univ. dr. Marian Nicolae, din cadrul Universității din București, a fost cel dintâi speaker, cu o analiză sintetică asupra dreptului comun al contractelor nenumite. Autor reputat a numeroase lucrări unanim apreciate în peisajul juridic român, prof. dr. Marian Nicolae a subliniat că art. 1168 din C.civ. ar trebui corelat cu art. 1 din C. civ. și cu art. 1272 din C. civ., în sensul că legea nu mai este în prezent singurul izvor de drept. La calificarea contractelor nenumite trebuie avute în vedere și uzanțele, cutumele și principiile generale de drept.

Conf. univ. dr. Adriana Almășan, din cadrul Universității din București, a abordat aspectele practice ale modului de formare a contractelor nenumite, dar și riscurile adaptării clauzelor din contracte speciale în contracte nenumite. Teza sa fundamentală a fost aceea că formarea contractelor trebuie să fie simplă, practică, cu dispoziții limpezi, care să nu contravină ordinii publice.

Lector univ. dr. Lucian Bojin, din cadrul Universității de Vest din Timișoara, a captat atenția publicului cu un concept nou, contractele relaționale, specifice mai ales zonei nord-americane, prin prisma posibilei lor aplicări în sistemul nostru de drept. Prin contracte relaționale se înțeleg acele acorduri multiple și cu diverse obiecte prin care o relație cu obiect inițial imprecis, între doi sau mai mulți profesioniști, care nu și-au asumat o finalitate determinată, se transformă, după un proces îndelungat, într-o relație de interdependență între profesioniști, care poate conduce chiar la fuziune.

În cel de-al doilea panel al zilei, prof. univ. dr. Dan Chirică, din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a demonstrat că un contract-cadru este un contract nenumit. Unul dintre cei mai reputați autori de lucrări de specialitate privind contractele civile, prof. dr. Dan Chirică a argumentat și de ce, dintr-un contract cadru, ca regulă, nu se nasc obligații, ci doar norme aplicabile între părți.

Ca o confirmare a frumuseții argumentației în dreptul civil, conf. univ. dr. Șerban Diaconescu, din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a susținut contrariul. În opinia sa, ceea ce se construiește pe contractul cadru nu sunt promisiuni de a contracta, ci un ansamblu de reguli de executare a contractului, dar și obligații specifice. Modalitățile de executare a contractului, în special termenul și volumul prestațiilor, precum și prețul, dacă este cazul, pot fi precizate prin convenții ulterioare.

Lector univ. dr. Sergiu Golub, din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a sedus audiența nu numai prin modul fericit în care a combinat finul său umor cu elemente din tema dezbaterii, dar și prin demonstrația influenței directe a art. 774 din C. civ. asupra caracterului realmente inaplicabil al instituției fiduciei în prezent.

Av. Cornel Popa, partener în cadrul societății de avocați Țuca, Zbârcea și Asociații, a descris conceptul de side agreement, ca formă a simulației prin care adevăratele intenții ale părților sunt disimulate. Acordul side agreements, numit în practică minută sau proces-verbal, este utilizată pentru încheierea unor acorduri secrete, separate de actul public, prin care părțile își arată adevăratele scopuri. Cunoscutul avocat a atras atenția asupra riscurilor folosirii acestui tip de act juridic, pentru posibilitatea de a fi asociate infracțiunilor de fraudă, spălare a banilor sau abuz de încredere prin fraudarea creditorilor.

Cel de-al treilea panel al conferinței a debutat cu prezentarea susținută de prof. univ. dr. Gheorghe Piperea, din cadrul Universității din București, referitoare la pactele acționarilor sau asociaților, în calitatea lor de contracte nenumite în dreptul afacerilor. Domnia sa a atras atenția asupra caracterului lipsit de actualitate și eficiență, mai ales în aspectele referitoare la convențiile între deținătorii de participații, a Legii nr. 31/1990 privind societățile. De lege ferenda, prof. univ. dr. Gheorghe Piperea a insistat asupra adoptării unei noi legi în materie, care să corespundă necesităților actuale, inclusiv în ceea ce privește protejarea societății de posibile abuzuri ca rezultat ale acestui tip de pacte între acționari sau asociați.

Conf. univ. dr. Radu Rizoiu, din cadrul Universității din București, probabil cel mai cunoscut și apreciat specialist român în materia garanțiilor, a subliniat că în materia acestui tip de contracte sunt trei categorii de clauze importante: modalitatea de constituire, opozabilitatea și posibilitatea de executare. Dacă toate acestea există în contract, alături de reglementarea sa legală, suntem în ipoteza unui contract numit. Radu Rizoiu s-a mai referit și la problema executării silite a părților sociale și a reamintit că atât de menționatul art. 66 din Legea nr. 31/1990, invocat de apărătorii inadmisibilității executării părților sociale, este aplicabil numai în situația executării acestora de către un creditor chirografar, nu de către un creditor cu garanție reală/ipotecă mobiliară.

Conf. univ. dr. Lavinia Tec, din cadrul Universității de Vest din Timișoara, a demonstrat natura duală a contractului de cesiune de părți sociale, la rândul său un contract nenumit, prin aceea că acesta deține o latură îndreptată spre dreptul civil, și cealaltă spre dreptul societar. Cel mai important aspect pentru determinarea efectelor acestui contract este acela că identificarea regulilor aplicabile se face în funcție de aspectul care prevalează.

Judecătorul Flavius Moțu, Președintele Tribunalului Specializat Cluj, a prezentat o analiză din perspectivă teoretică și practică asupra acționarului secret și a societății pe acțiuni de tip închis. Cel mai important aspect subliniat a fost cel referitor la posibila opozabilitate a desemnării acționarului secret, în condițiile neînregistrării acestuia în registrele publice.

În ultimul panel al zilei, deschis de prof. univ. dr. Radu Catană, din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, acesta a captat atenția cu un discurs de sociologie și filosofie juridică, prin care a subliniat necesitatea reformării Legii nr. 31/1990 prin stabilirea precisă a răspunderii în dreptul societar, ca drept al întreprinderii. Necesitatea unei noi legi a societăților este susținută și de marile lacune actuale ale dreptului natural al societăților în privința răspunderii. În plus, societățile pe acțiuni de tip închis nu și-au dovedit eficiența așteptată, întrucât au aceeași natură ca și societățile cu răspundere limitată.

Lector univ. dr. Alina Oprea, din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a susținut, ca temă specifică dreptului public internațional, că acordul de voință al părților, contract nenumit, este elementul central pentru convențiile atributive de jurisdicție. Clauzele standard din contractele nenumite nu au valoarea exprimării acordului referitor la clauzele atributive de jurisdicție.

Lector univ. dr. Sergiu Popovici, din cadrul Universității de Vest din Timișoara, s-a întrebat retoric dacă există contracte nenumite în regulamentele cunoscute sub numele Roma I și Bruxelles, și dacă acestea ar avea un concept diferit de cel intern? În caz afirmativ, care ar fi ordinea aplicării? Ca răspuns excelent argumentat, Sergiu Popovici a afirmat că nu există contracte nenumite ca atare în Regulamentul Roma I, dar ar putea fi calificate în acest fel anumite concepte autonome. Astfel, contractele de depozit și de leasing, numite în dreptul civil român, sunt contracte nenumite în dreptul internațional. Contractul de distribuție din dreptul civil român ar putea fi calificate ca fiind contracte de franciză la nivelul Regulamentului Roma I.

Avocat Simona Petrișor, partener în cadrul societății de avocați Bondoc și Asociații, în alianță cu White & Case, a prezentat latura practică a contractului de factoring, pe care l-a calificat ca fiind un contract numit, ca urmare a unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Ca urmare, contractului de factoring i s-ar aplica în mod prioritar dispozițiile codului civil referitoare la cesiunea de creanță.

Judecătorul Mihaela Sărăcuț, magistrat la Curtea de Apel Cluj-Napoca, Secția a II-a Civilă, a împărtășit din vasta sa experiență în materia insolvenței, prin încurajarea perceperii factoringului ca alternativă modernă de finanțare a societăților în insolvență. Avantajul urmării unei asemenea proceduri ar fi mutual, atât în favoarea finanțatorului, care ar deține o super-prioritate la plata finanțărilor din cursul procedurilor, cât și în favoarea debitorului.

Avocatul Stan Târnoveanu, partener în cadrul societății de avocați Zamfirescu, Racoți & Partners, și-a amintit public despre studiul factoringului anterior anului 1989, de lipsa resurselor doctrinale cu privire la această materie și de dificultatea evidentă de implementare a unei asemenea operațiuni într-o epocă ce excludea raporturile financiare de acest tip. Cunoscutul avocat a explicat de ce contractul de factoring nu este un contract numit, dar și de ce nu este nici suficient de reglementat. De aceea, contractul de factoring cu regres, contract nenumit, este asimilat cu contractul de împrumut (art. 2347 C.civ.).

Ziua a doua a conferinței, 4 iunie 2016, a început cu prezentarea lector univ. dr. Flaminia Stârc-Meclejan, din cadrul Universității de Vest din Timișoara, care a insistat asupra respectării ordinii publice naționale și internaționale și a bunelor moravuri la încheierea contractelor nenumite. În acest sens, a reamintit dispozițiile cauzei Delphi c. Estonia, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului la 15 iunie 2015, prin care deținătoarea unui site informatic are obligația ștergerii comentariilor ofensatoare publicate pe acesta.

Prof. univ. dr. Lucian Bercea, din cadrul Universității de Vest din Timișoara, a continuat un aspect invocat ad-hoc, referitor la palierele de numire a contractelor, și a deschis o nouă posibilă temă de dezbatere, referitoare la posibilitatea de a avea un contract numit care să fie o specie a celui nenumit, exemplificând cu raportul dintre contractul de credit bancar și contractul (numit) de facilitate de credit. Tema de bază a intervenției sale, legată de standardizarea clauzelor secundare în contracte, astfel cum este prevăzută de art. 1202 C. civ., a adus în discuție conceptul de boilerplate, utilizat în sistemul de drept anglo-saxon, și a urmărit ideea reducerii acestui corp de clauze standard la cele nespecifice, pentru a putea reprezenta un loc comun al contractelor numite și a celor nenumite.

Prof. univ. dr. Ion Turcu, din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a realizat o sinteză cuprinzătoare a elementelor esențiale ale contractelor comerciale de creație a unei opere, din perspectiva calificării lor ca fiind contracte nenumite. Experiența covârșitoare acumulată de distinsul profesor în domeniul juridic a fost relevată prin raportare la spețe concrete din acest domeniu.

Prof. univ. dr. Gabriel Olteanu, din cadrul Universității din Craiova, a abordat discuția asupra contractelor nenumite din perspectiva art. 46 din Legea nr. 8/1996 referitor la contractul de comandă pentru opere viitoare.

Lector univ. dr. Alin Speriusi-Vlad, din cadrul Universității de Vest din Timișoara, a oferit un studiu asupra nașterii creației intelectuale și asupra dobândirii drepturilor asupra acesteia, oferind un răspuns la întrebarea dacă obiectul tranzacțiilor din domeniul proprietății intelectuale îl constituie creațiile intelectuale sau drepturile asupra acestora.

Mihai Selegean, Director al Direcției Juridice a BRD-Groupe Societe Generale, a oferit informații noi și interesante asupra stadiului dematerializării documentației de credit. Publicul a aflat informații mai puțin cunoscute din spatele creditării online, în viitor probabil cea mai răspândită formă de creditare.

Conf. univ. dr. Emod Veress, din cadrul Universității Sapientia din Cluj-Napoca, a reiterat tema fierbinte a executării părților sociale, față de care s-a poziționat în tabăra celor ce o consideră inadmisibilă.

Prof. univ. dr. Radu Bufan, din cadrul Universității de Vest din Timișoara, unul dintre cei mai apreciați specialiști români din domeniul dreptului fiscal, a dezvăluit riscuri în privința tratamentului fiscal al cumpărării în scop de revânzare. Tehnologia viitorului ar putea sprijini înregistrarea exactă a circulației mărfurilor, în scopul corectei impozitări a profitului rezultat din vânzările succesive. Prof. univ. dr. Radu Bufan a reiterat necesitatea respectării dispozițiilor speței Halifax, potrivit căreia problemele unui profesionist din circuitul financiar nu pot atrage lipsa de îndreptățire a tuturor celor din cercul economic al acestuia de a beneficia de deduceri de taxe și impozite.

Conf. univ. dr. Vasile Nemeș, din cadrul Universității Nicolae Titulescu din București, a răspuns câtorva aspecte controversate privind transmiterea proprietății și suportarea riscurilor în materia vânzării bunurilor viitoare.

Mădălina Cotruț, avocat în cadrul International Bureau of Fiscal Documentation din Amsterdam, a prezentat conceptul cash pooling, mult prea puțin cunoscut pieței noastre financiare. Operațiunea de cash pooling are ca scop punerea la comun a resurselor mai multor profesioniști, în vederea dobândirii unor avantaje, inclusiv fiscale, dar și financiar-bancare, pentru membrii săi.

Judecătorul Marian Bratiș, vicepreședinte al Curții de Apel Timișoara, a susținut, cu argumente pertinente și utile practicienilor în drept, necesitatea folosirii conceptului de contracte mixte, sens în care prezentat spețe relevante, pronunțate în raza teritorială a instanței judecătorești în care activează.

Conf. univ. dr. Florin Moțiu, din cadrul Universității de Vest din Timișoara, Secretar de stat în cadrul Ministerului Justiției, a analizat probleme actuale privind intermedierea în asigurări și reasigurări, a clasificat și descris tipuri de contracte nenumite din sfera asigurărilor și a propus sugestii referitoare la denumirea contractelor de brokeraj. În încheiere, a remarcat calitatea excelentă a intervențiilor și răbdarea participanților, care au luat parte la un veritabil maraton juridic.

La final, prof. univ. dr. Lucian Bercea a rostit cuvântul de încheiere, prin care a mulțumit atât participanților, cât și partenerului media JURIDICE.ro și Editurii Universul Juridic, care au contribuit în mod esențial la diseminarea evenimentului.

Drd. Claudiu Galu
Avocat, Baroul București

Evenimente conexe