578 citiri

Criza legii contemporane / 4-5 octombrie 2019, București

Asociația Română de Drept Constituțional și CEREFREA-Villa Noel organizează masa rotundă

Criza legii contemporane

București

4-5 octombrie 2019

Fără îndoială ne aflăm de ceva vreme în ceea ce se poate numi “criză” a legii. Se poate afirma că legea este bolnavă, este într-un moment de dificultate şi reconsiderare a raţiunii sale de a fi, situaţie ce impune un tratament adecvat, prin luarea unor necesare decizii.

Deși rămasa principalul izvor de drept în sistemul juridic romano-germanic, legea nu mai apare ca actul normativ necesar pentru a ordona realitatea socială, pentru a asigura protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului. Din păcate ea a devenit doar o soluţie, un element din programul politic al partidului/partidelor aflat/e la guvernare. Legiferarea nu se mai fundamentează pe cele două condiţii esenţiale ale sale, cunoaşterea realităţii şi aplicarea adecvată a tehnicii legislative. Legiuitorul contemporan, în loc să reglementeze realitatea socială dată prin căutarea celor mai potrivite reguli de urmat (acel “ideal normativ” despre care vorbea Mircea Djuvara), creează o realitate paralelă. In acest fel, se creează o lume artificială, care pune în pericol fundamentele pilonului social legislativ şi, pe cale de consecinţă, securitatea juridică a cetăţeanului.

Doctrina de specialitate trăgea semnale în această direcţie cu multă vreme în urmă. Ilustrăm acest lucru făcând trimitere la câteva observaţii în materie. Astfel, George Burdeau atrăgea atenţia încă din 1939 că legea începe să piardă din prestigiul pe care îl are, devenind rezultatul unei proceduri de guvernământ; succedându-se cu o viteză foarte mare, legile nu mai furnizează decât soluţii provizorii, ea, legea, pierzându-şi caracterele sale tradiţionale: normă generală, abstractă şi permanentă. Potrivit lui Pierre Mazeaud, fost preşedinte al Consiliului Constituţional al Franţei, “legea a devenit de fapt, un rit asemenea unei incantaţii, supraîncărcat de detalii, adesea imprecis, care bate câmpii… şi, deci, ineficace.” Ea pare să fie tot mai puţin accesibilă cetăţenilor şi tot mai greu de interpretat de către judecători. J.C. Bécane şi M. Coudere constată la rândul lor, existenţa unei crize a legii generate de inflaţia legislativă, de creşterea rolului altor surse formale ale dreptului, de lipsa de previzibilitate a legii, de non-inteligibilitatea legii moderne. B. Mathieu scrie despre patologia legii franceze, diagnostichează declinul ei şi propune soluţii pentru depăşirea impasului. Astăzi, legea şi parlamentul, odinioară magnifice în funcţionarea lor sub aspectul reprezentării voinţei generale, traversează un proces de relativizare, de scădere a rolurilor lor simbolice şi politice.

Dacă liberalismul economic a vrut să-i confere legii simplitate şi docilitate, marxismul a răspândit ideea că legea este doar expresia clasei dominante, iar succesul revoluţiilor democratice a contribuit la „iubirea de lege” de către cetăţean, ca iubire civică pentru egalitate, fraternitate şi libertate, astăzi, cu regret, se poate afirma că legea este într-o serioasă „criză” generată, printre altele, de:
– ignorarea principiilor (cerinţelor) legiferării;
– incapacitatea statului de drept actual de a asigura previzibilitatea şi accesibilitatea legii;
– constrângerea legii naţionale de către dreptul Uniunii Europene;
– inserţia excesivă a Guvernului în activitatea de legiferare, cauză importantă a scăderii puterii şi autorităţii Parlamentului;
– inflaţia legislativă;
– alte cauze, precum: „utilizarea” politică a legii, tratamentul mediatic al acesteia, formalismul juridic excesiv, diluarea conceptului de „solidaritate” şi, pe cale de consecinţă, de amplificarea individualismului cu orice preţ.

:: Invitație FR
:: Invitație ENG


* mai multe detalii la adresa de e-mail: secretariatardc@gmail.com

Evenimente conexe