683 citiri

[ Cum a fost ] Este posibilă implementarea și utilizarea sistemului de videoconferință în sistemul judiciar? / 8 mai 2020, Webinar

Cum a fost

Baroul Timiș, Universul Juridic și Wolters Kluwer România au organizat pe 8 mai, începând cu ora 15:00, primul eveniment transmis live din seria dezbaterilor pe tema ”Digitalizarea sistemului judiciar”, cu tema „Este posibilă implementarea și utilizarea sistemului de videoconferință în sistemul judiciar?”.  Partenerii principali care au făcut posibilă realizarea seriei sunt companiile Noletter și easyLaw, iar Monitor Dosare este Partener.

Dezbaterea de 200 de minute a avut o audiență record pe platformele www.universuljuridic.ro, Facebook și Youtube, bucurându-se de participarea unor personalități marcante din cadrul Guvernului României, Parlamentului, Consiliului Superior al Magistraturii, președinți ai unor înalte instanțe de judecată din București și din țară, reprezentanți de prim rang ai unor Uniuni ale profesiilor juridice, specialiști din Serviciului de Telecomunicații Speciale, dar și reputați antreprenori care dezvoltă soluții software digitale de avangardă.

Moderatorii întâlnirii au fost av. dr. Sergiu Stănilă, decanul Baroul Timiș; Nicolae Cîrstea, președintele Grupului Editorial Universul Juridic, av. Antonio Iordan, co-fondator easyLAW, av. Radu Zaharia, fondatorul Noletter Project și Adrian Măntoiu, directorul general al Wolters Kluwer România.

Au existat opinii argumentate și appreciate, în favoarea trecerii la digitalizare și la dematerializarea documentelor, a fost enumerat un lung șir de precauții și temeri cu privire la adoptarea soluțiilor în discuție din perspectiva unor profesii juridice, au fost enumerate și împărtășite experiențe deja consumate în instanțele din țară, s-au definit unele constrângeri de ordin tehnic, legislative sau psihologic, s-a vorbit despre soluțiile IT deja funcționale, care asigură o comunicație securizată și optimizată, s-au evaluat șansele și perspectivele de funcționare a sistemului judiciar după schimbarea de paradigmă.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a deschis dezbaterea punctând câteva lucruri de real interes: ”Digitalizarea administrației și a unor activități din sistemul judiciar se impunea oricum, chiar și fără constrângerile induse de starea de urgență din România. Acest context neprevăzut a adus presiuni suplimentare și a prioritizat adoptarea unor soluții digitale. Digitalizarea nu înseamnă doar dosare electronice sau videoconferințe, ci un întreg ansamblu de proceduri integrate, bazate pe soluții IT viabile și sigure. S-au făcut pași importanți în direcția modernizării și dotării sistemului judiciar. În 2019, 109 instanțe au ajuns la un nivel superior de dotare, iar anul acesta, până în luna octombrie, structurile Ministerului Justiției beneficiază gratuit facilitățile liniei de servicii tip abonament Office 365 de la Microsoft (…) Digitalizarea sistemului judiciar va fi un process de durată, care va fi dus la bun sfârșit prin dialog și dezbateri, parteneriate publice-private, o cooperare fructuoasă între Ministerul de Justiție, CSM, Ministerul Public, uniunile profesiilor juridice, Agenția pentru Agenda Digitală etc. Va trebui să vedem și cât de departe e cazul să mergem cu digitalizarea. În fine, problemele cele mai complicate țin de coerență și de compatibilitatea tehnică a soluțiilor, de respectarea stării de Drept. Nu ar fi simplu să se renunțe la principiile de Drept valabile de mii de ani, la oralitate, la solemnitate și la acele creuzete de trăiri și idei care sunt sălile de judecată. Va fi un drum lung și sinuos până vom ajunge la un consens general privind digitalizarea, în avantajul sistemului și al justițiabilului.”

La rândul său, președintele Senatului României și fost ministru al Justiție, senatorul Robert-Marius Cazanciuc,  a rememorat pașii făcuți de sistemul judiciar în ultimii ani, când s-a trecut de la procedeele laborioase de scanare a dosarelor la sistemul de gestiune a dosarului în instanţă – ECRIS CDMS și la introducerea unor infrastructuri informatice mai evoluate, până la adoptarea sistemelor de videoconferințe pentru audierile din centerele  de detenție și penitenciare, care rezolvă problema deplasărilor. ”Există suficiente experiențe deja în sistem, astfel încât să vorbim despre o infrastructură hard & soft care să poată fi customizată și adaptată nevoilor sistemului judiciar, care are multe particularități. Salut astfel de dezbateri, fiindcă ele pot conduce la un proiect legislativ deosebit de util în societate!”, a conchis acesta.

Jud. Mihai Bălan, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a spus răspicat că CSM este preocupat de digitalizarea instanțelor și parchetelor din România. ”Acesta este viitorul! Soluțiile IT disponibile și-au găsit deja aplicabilitatea. Digitalizarea a venit dinspre sistem către factorii de decizie, nu invers. Sistemul judiciar a avut nevoie de digitalizare în timp de criză și Decretul Prezidențial a oferit calea legală pentru folosirea videoconferințelor pe timpul stării de urgență. Am folosit cu succes în unele situații acest sistem, așa că trebuie să avem încredere pe mai departe în tehnologie. Nu știu dacă va fi sau nu nevoie de reglementări, dar va fi sigur nevoie de detalii tehnice riguroase legate de platforme interoperabile, de elemente de securitate, de discuții serioase interinstituționale și interprofesionale pentru crearea unui cadru în care justiția să înceapă să arate altfel”.

”Este perfect legitimă întrebarea dacă videoconferințele vor putea fi adoptate sau nu de sistemul judiciar pe scară largă în viitor, după încheierea stării de urgență. Această soluție a apărut din experiențele interacțiunilor transfrontaliere, când, din diferite motive obiective, nu a fost posibilă comunicarea directă, audierea unor persoane”, a arătat jud. Luminița Criștiu Ninu, președintele Curții de Apel București. ”Trebuie cumpănit foarte atent dacă nu cumva videoconferințele din sistemul judiciar nu ar afecta două principii fundamentale – cel al publicității ședințelor de judecată, care ferește pe justițiabili de riscul unei justiții secrete și oferă posibilitatea oricărui cetățean strain de cauză să ia parte la un proces, cât și cel al nemijlocirii – care face ca o persoană să depună mărturie în instanță sub jurământ, într-un cadru solemn, unul care descurajează lipsa de onestitate. Va trebui o largă consultare în această privință!”, a subliniat președintele Curții de Apel București.

Jud. Denisa Băldean, președintele Curții de Apel Cluj a ridicat și alte probleme sensibile ”În perioada stării de urgență s-au desfășurat procese în sistem de videoconferință, a existat temeiul legal necesar, dar să nu uităm că numărul de procese a fost redus și s-a concentrat în domeniul penal. Practic, azi există 3 variante de videoconferință. Primul este cel cu terminale gestionate de STS în sistem închis, securizat, care face legătura între centrele de detenție și instanțe sau parchete, sistem care nu va fi aplicabil în cazul proceselor civile. Al doilea sistem este asigurat de platformele publice cunoscute (Zoom, Skype, Webbex etc.), dar care nu sunt securizate. Al treilea este cel bazat pe câte un server pentru videoconferințe pentru fiecare instanță, sistem care presupune programare pe ore, parole de intrare etc., algoritm mai greoi și adesea incompatibil cu alte sisteme. Care dintre sisteme va fi cu adevărat utilizabil la scară națională? Cum vom proteja unele drepturi fundamentale ale justițiabililor, cum ar fi cel la apărare, dreptul de a fi prezent, ascultat, de a dezbate etc. Cred că va trebui să facem împreună o analiză a cadrului legislativ în care ne aflăm azi, dar și o dezbatere publică și o adaptare legislativă corespunzătoare pentru atingerea acestui deziderat generos”.

Președintele Curții de Apel Timișoara, jud. Ramona Loredana Ioțcovici, a fost de părere că digitalizarea este utilă și necesară, dar că nu se pune problema să se renunțe la justiția clasică, ci să fie folosite soluțiile și tehnologiile emergente doar ca instrumente complementare, pe care sistemul să le folosească atunci când este necesar.

Președintele Tribunalului București, jud. Laura Radu, Președinte, a captat audiența relatând experiența de ”pionier” a instituției, care a soluționat nu mai puțin de 80 de dosare în sistem de videoconferință pe perioada stării de urgență. ”Am avut o bază legală solidă, au fost opinii pro și contra, dar în general președinții de secții ai Tribunalului București și-au manifestat în majoaritatea lor disponibilitatea de a folosi acest sistem. A fost o experiență reușită, provocatoare, care s-a bazat pe serviciile securizate de comunicații ale STS și pe unitățile fizice securizate puse la dispoziție de Baroul București. Am demonstrat că se poate opera așa, am deschis un drum și de aici încolo sunt multe de făcut: de ajuns la un consens în plan legislativ, de armonizat ideile, propunerile și interesele celor din comunitatea juridică, de dotat din punct de vedere tehnic sistemul și de instruit personalul auxiliar nefamiliarizat cu digitalizarea”.

”Nu știu dacă breasla avocaților va dori sau nu folosirea sistemului de videoconferințe în sistemul judiciar actual!”, a spus apăsat președintele UNBR, prof. univ. dr., av. Traian Briciu. ”Trebuie dezbatere multă până ca avocații să se lămurească dacă acest lucru este bun sau nu, dacă îi avantajează sau nu. Una este digitalizarea, alta este videoconferința. Desigur că avocații vor aplauda soluțiile care elimină cheltuielile suplimentare, munca de rutină și birocrația, folosind dosarul electronic, arhivarea electronică, semnătura electronică etc. Dar altfel se pune problema dacă un avocat dintr-un oraș mare se poate angaja de la distanță, în apărarea prin teleconferință a trei clienți din alte localități mici, luând pâinea de la gură colegilor avocați din zonă!  Mai mult, o cauză judecată prin videoconferință elimină șansele unui avocat de a evalua direct starea de spirit a adversarului, posibilitatea de a-i simți emoția, sudoarea, temperatura. Nu în ultimul rând, există riscul capturării de imagini sau de conținut video din timpul unui proces, posibilitatea de mistificare, prelucrare și diseminare a unor atitudini sau greșeli, chestiuni care pot fi fatale pentru credibilitatea sistemului. Cred că videoconferința va putea fi utilizată parțial, conventional și condiționat de anumite reglementări, pentru a nu duce în derizoriu procesele din instanțe.”, a adăugat președintele UNBR.

Prim-vicepreședintele UNPIR, av. Stan Tîrnoveanu, a adăugat că în activitatea practicienilor în insolvență există deja ”un embrion al digitalizării”, că se folosesc deja în comunitatea pe care o reprezintă soluții de platforme digitale care sprijină procedura insolvenței și că cei din breaslă au o înclinație tehnică vădită. ”Vor exista constrângeri și limitări impuse de migrarea spre digital. Va fi nevoie de reglementări clare, dar și de depășirea unor praguri psihologice inerente”, a subliniat oficialul UNPIR.

Generalul de brigadă ing. Mădălin Mihai, adjunctul tehnic al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), a adus în eveniment elemente de exclusivitate: ”STS administrează o platformă proprie prin care asigură servcii de videoconferință pentru autoritățile statului. Față de platformele publice, sesiunile de videoconferință pot fi organizate via internet, dar și strict în rețeaua criptată proprie a STS. Oferim în mod curent astfel de servicii structurilor din Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Public. În prezent, capacitatea plaformei este limitată, dar ne aflăm în plin process de modernizare și dublare a capacității privind numărul de participanți. Ne vom interconecta curând și cu una dintre platformele publice și vom oferi chiar și streaming video. Dispunem actualmente de 320 de terminale hardware și 370 terminale siftware, care au făcut față unei creșteri semnificative a cererii de servicii de acest fel. Dacă în martie 2019 am avut 80 de solicitări în cadrul structurilor Ministerului de Justiție, în martie 2020 acesta au crescut la 584 de solicitări. Față de aprilie 2019, când numărul solicitărolor a fost de 78, în aprilie 2020 numărul a crescut la 591! Creșteri semnificative de solicitări onorate au fost și în cazul Ministerului Public, dar și al Î.C.C.J. Rămânem un partener de încredere pentru sistem și pe mai departe!”, a conchis generalul Mădălin Mihai.

Urmează alte două ediții de maxim interes, în aceeași serie de dezbateri:
14 mai 2020: Implementarea, utilizarea, accesarea dosarului electronic
22 mai 2020: Utilizarea semnăturii electronice în sistemul judiciar

Evenimente conexe