462 citiri

[ Cum a fost ] Justiția azi – între probleme vechi și provocări noi / 1 iulie 2020, Online

Miercuri, 1 iulie 2020, a avut loc a doua ediție a DEZBATERILOR REVISTEI ROMÂNE DE DREPT PRIVAT RRDP (RRDP), transmisă LIVE pe portalul www.universuljuridic.ro, Facebook și Youtube, cu tema: „Justiția azi – între probleme vechi și provocări noi”.

Moderatorul conferinței a fost prof. univ. dr., av. Valeriu Stoica, Founding Partner STOICA & Asociații. Partenerii Principali ai evenimentului au fost INDACOCasa de Avocatură STOICA & AsociațiiCasa de Avocatură Țuca Zbârcea & Asociații și compania CITRPartener al dezbaterii a fost firma The Department.

Preț de peste trei ore, personalitățile comunității juridice prezente în emisiune au abordat cu aplomb și argumente teme la zi privind Justiția din România. Rând pe rând, intervențiile dinstinșilor oaspeți au stârnit atenția audienței.

Redăm din opiniile exprimate în emisiune:

Robert-Marius Cazanciuc, Președinte, Senatul României, și fost Ministru al Justiției

„Dincolo de orice abordare politică, aș spune că ceea ce s-a întâmplat în Parlament în 2017-2018 în cadrul dezbaterilor pe legile Justiției reprezintă un exemplu al felului în care trebuie puse pe masa Parlamentului nevoile sistemului judiciar, nevoi care să se întâlnească la un moment dat, într-un mod ideal, cu nevoile cetățeanului de a avea un arbitru în care acesta să aibă încredere. Vorbim despre un arbitru imparțial, independent, conștient de faptul că independența și responsabilitatea sunt două fețe ale aceleiași monede.”

„În 2016, în campania electorală, toate partidele politice au discutat despre două lucruri dureroase pentru sistem: răspunderea magisraților și pensiile speciale. Sunt chestiuni care s-au agravat din cauza unei comunicări deficitare cu societatea. Sunt mâhnit să constat chiar și din partea unor foști colegi din sistem o abordare mai degrabă pe calapodul unui sindicat ce se ascunde în spatele unor principii și se ferește să spună lucrurilor pe nume. Din păcate, sistemul judiciar se află într-o scădere continuă de încredere în fața opiniei publice.”

„Este nefiresc să se dea termene în cazul spețelor de contencios la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru anul 2022! Am pornit o modificare a Legii Conteciosului în 2018 pentru care am avut un vot unanim în Parlament. Pe de o parte, ICCJ s-ar putea degreva de procese care nu ar trebui să ajungă pe rolul acestei instanțe, iar pe de altă parte s-ar putea rezolva situațiile absurde în care cetățenii primesc termene de judecată după ani și eventual mai au de de așteptat un alt an pentru redactarea unei soluții. Societatea nu înțelege să aibă nevoie de acest tip de Justiție! După doi ani de la inițierea demersului de îmbunătățire a acestei Legi nu am primit de nicăieri nici o propunere.”

„Să ne gândim bine ce lăsăm moștenire după acest mandat al CSM? Ce rămâne după acești ani ai actualului Consiliu? O continuă zbatere și dezbatere inconsistentă despre viitorul magistraturii? Sper să apuc ziua în care vor intra în magistratură doar cei care au vocație, cei care chiar vor să participle la echilbrul social.”

„Mi-am început carierea cu un salariu de 80 de dolari, fără a mă gândi vreodată că voi avea șansa de a ajunge la o pensie de 4.000-5.000 de euro! Mă uit azi cum colegii mei de generație își pun problema să iasă aproape toți la pensie…”

Prof. univ. dr., av. Valeriu Stoica, Founding Partner STOICA & Asociații.

„Eu aș insista pe formularea corectă a temei fierbinți de pe agenda publică: nu este vorba despre pensii speciale, ci de pensii de serviciu! Cred că această confuzie care se face nu este una întâmplătoare. Din păcate, pensile de serviciu ar trebui acordate doar celor care le merită. Cei care se califică pentru acordarea pensiilor de serviciu sunt aceia care în cursul activității profesionale trebuie să facă sacrificii de multe feluri. Am în vedere în primul rând pe cei din cadrul Armatei și Poliției, dar și pe cei care lucrează în Justiție. A existat însă, din nefericire, o explozie de pensii speciale, care a creat în societate o reacție îndreptățită de nemulțumire. Amestecând toate pensile în aceeași oală s-a creat în spațiul public o reacție inegală și nedreaptă față de magistrați. Nu vreau să apăr pe magistrați, deși ca ministru am pledat pentru o astfel de soluție, pe care o consider valabilă în toate timpurile. Aș fi de acord însă cu corectarea a două exagerări. În primul rând, să ne aducem aminte că atunci când s-a pus problema pensiilor de serviciu exista un exod al magistraților către alte profesii. S-a considerat la acel moment că, dacă se va acorda o pensie de serviciu unui magistrat după 20 sau 25 de ani de activitate, acesta va fi încurajat să rămână pe poziție. Chestiunea nu mai este valabilă azi! După părerea mea, acordarea pensiei de serviciu ar trebui să fie valabilă doar celor care au o vechime de 30 de ani în magistratură și numai după vârsta minimă de 65 de ani! A doua exagerare se referă la cuantumul pensiei de serviciu, care nu ar trebui să fie mai mare decât salariul magistratului.”

Cătălin Predoiu, Ministrul Justiției

„Îmi aduc aminte de un vechi proverb indian, care spune că prezicerile sunt foarte dificile, mai ales dacă sunt despre viitor. Eu cred că, înainte de a da soluție, înțeleg să ne punem problema celor mai bune întrebări la care să reflectăm și am să formulez doar câteva dintre cele pe care, cel puțin eu, mi le pun aici, la Minister. Prima ar fi: cum rezolvăm diferitele perspective asupra problemelor justiției, care se manifestă chiar în sânul justiției înseși?

Avem un CSM divizat cu precizie și paritate perfectă, pe falia tuturor problemelor esențiale, și câteva asociații ale magistraților, echitabil împărțite de o parte și de alta a aceleiași falii. Cum prioritizăm problemele justiției noastre, cele care sunt indicate în MCV (Mecanismul de Cooperare și Verificare) sau cele care nu sunt cuprinse în acesta, dar sunt la fel de importante? Le putem aborda pe toate simultan? Ce șanse are Ministerul să facă trecute prin Parlament reformele necesare în lunile care urmează? Votul de ieri al Camerei Deputaților privind desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție este un indicator valabil pentru orice reforme sau este un caz special?”

„Legat de MCV, dacă în 2012 am fost la un pas de ridicarea MCV, cât de repede putem să fim din nou în același punct? Cum procedăm dacă Bulgaria își vede ridicate MCV înaintea noastră? Nu pentru că ar îndeplini viguros obiectivele, ci în urma unor negocieri politice. Ne opunem la decuplare, așa cum au cerut bulgarii în 2012, când noi am fost la un pas de decuplarea MCV? Punem problema refacerii legilor justiției, grav avariate în intervențiile din 2017-2019, sau ne punem problema facerii unor noi legi ale justiției, în linie perfectă cu standardele și valorile Europei? ”

„Vorbim de un CSM structurat corect în prezent, ca sarcini, sau un CSM care nu-și poate depăși anumite limite din cauza propriului mod de organizare, nu neapărat din rea-voință. Dacă vorbim de CSM și ne uităm în Europa, trebuie să vorbim în continuare de un CSM cu activitate permanentă sau periodică, cum este în Olanda, de exemplu, și în alte țări europene? Un CSM care este tentat adesea să conducă operativ, de exemplu, Ministerul Public, prin atribuțiile conferite în mandatul domnului Toader, secției de procurori? Sau un CSM care se limitează la a fi garantul independenței justiției? Mai multă sau mai puțină independență operațională, managerială a președinților de instanțe în raport de CSM? Și invers, mai multă sau mai puțină stabilitate a membrilor CSM în raport de spectrul evocării din funcție?”

„Am insistat pe CSM, pentru că, din 2004, s-a produs o schimbare structurală, tectonică, aproape în modul de organizare a justiției, prin organizarea unui CSM plin de atribuții și de puteri. Legile din 2004, legi discutate, negociate și adoptate în perioada de preaderare, și, din acel moment, responsabilitatea principală a bunului mers al justiției a trecut pe umerii magistraților, ai justiției înseși. Dar discuția trebuie extinsă dincolo de CSM. Punem problema unei independențe operaționale manageriale a președinților de instanță mai accentuată în raport de colegiile de conducere ale instanțelor? Până unde pot aceste colegii de conducere să blocheze reformele președinților de instanță?”

Jud. dr. Gabriela Bogasiu, Vicepreședinte, Înalta Curte de Casație și Justiție

„În contextul principiului cooperării loiale între Puteri, discutat aici, atunci când vorbim despre lege, fie că este vorba despre statutul magistraților, despre răspundere sau pensii de serviciu, despre severitatea răspunderii penale etc., activitatea legislativă nu ar trebui marcată de abordări de tip conjunctural, populiste sau de etapă. Nu ar trebui ignorată tradiția normativă, niște valori constante ale spațiului european, nu ar trebui ignorate niște constante ale jurisprudenței Curții Constituționale, fiindcă altminteri intervine instabilitatea legislativă, o insecuritate a raporturilor juridice, supraaglomerarea instanțelor și, în final, o percepție negativă asupra sistemului.”

„Legat de pensile de serviciu, ICCJ și-a exercitat atribuțiile de a sesiza Curtea Constituțională în vederea exercitării controlului a priori de constituționalitate a legii înainte de promulgare și vom vedea cum se va soluționa sesizarea respectivă.”

Jud. dr. Cristina RotaruDirector, Institutul Național al Magistraturii

„În ultimii ani putem vorbi despre o evoluție a sistemului judiciar din România. Cred că cel mai bun barometru al acestei evoluții ar fi un sondaj în rândurile instituțiilor în care și-au desfășurat activitatea până acum un an-doi anumiți magistrați. Cred că ecourile ar fi extrem de îmbucurătoare. Cred că, acolo unde au mers, magistrații au făcut o figură foarte frumoasă, ca profesioniști foarte buni, chiar dacă ceea ce au avut în jur nu era exact pe potriva specializării lor. Eu cred că în Justiție sunt oameni de bună calitate, bine pregătiți, care ar putea face față cu brio sarcinilor din administrație.”

„Se vorbește foarte mult despre justiție. Probleme în justiție există în toate țările europene, probabil în toată lumea. Diferența este că la noi s-au construit campanii electorale cu această temă în ultimii zeci de ani! E normal să nu poți crea o campanie electorală susținută venind cu argumente pozitive. Tipul acesa de discurs politic nu este benefic pentru populația acestei țări! Moda aceasta de a ne culpabiliza unul pe celălalt nu ne face bine.”

„O discuție despre durata cursurilor la Institutul Național al Magistraturii, despre rolul pe care trebuie să-l aibă pregătirea de aici nu s-a purtat cu adevărat în societate. Am avut un proiect de lege inițiat de Ministerul Justiției care ne-a luat oarecum prin surprindere, dar care a fost totuși dezbătut. S-a pus problema vârstei minime de 30 de ani de intrare în INM. Nu au rezonat cu acest proiect facultățile, cei care erau studenți în perioada aceea fiindcă unii dintre ei probabil își făcuseră planuri și pentru un tânăr de 23-24 de ani acea vârstă reprezenta un viitor îndepărtat. S-a pus problema și peste ani dacă un tânăr care are rezultate bune, dar se specilaizează mai întâi ca avocat ar mai avea interesul de a intra în magistratură ca auditor la INM după un examen foarte dur. Nici interesul sistemului judicar nu a fost manifest față de proiectul de lege. Dorim cu adevărat magistrați maturi și experimentați. Dar vine experiența obligatoriu odată cu vârsta? Eu cred că în sistemul european în care ne aflăm se poate vorbi despre o magistratură clădită pe fundații. Cred că școala de magistratură trebuie făcută după facultate.”

„Ar fi o greșeală să preluăm modelul de curs de 4 ani la INM după exemplul Germaniei și Olandei, cu care România nu are nimic în comun. A implementa forme fără fond este, la urma urmei, un mod păgubos de abordare. Ar fi trebuit să fim consultați, iar înainte de discuțiile pe lege să ne plasăm într-o realitate istorică, privind dacă celelalte instituții care au legătură cu instituția al cărui statut dorim să-l modificăm pot funcționa într-un sistem coerent.

Jud. Luminița Criștiu-Ninu, Președinte, Curtea de Apel București

„Dezbatem tema Justiției chiar pe 1 iulie, de Ziua Justiției. Colegii de dezbateri nu mai folosesc această zi pentru a sublinia rolul și importanța activității judecătorești, ci folosim acest prilej pentru a semnala problemele acesteia. Justiția nu este perfecta, nici nu are cum să fie! Până la urmă, Justiția este o reacție firească la imperfecțiunile oamenilor. Cu toate imperfecțiunile ei, nu trebuie să uităm evoluția notabilă a justiției în ultimele trei decenii. Sunt voci care spun că justiția se reformează de atâta timp și tot nereformată rămâne. Eu cred că aici s-au produs transformări substanțiale și că justiția de azi nu mai arată precum cea de acum trei decenii.”

„Avem un CSM care gestionează întreaga carieră a magistratului, că azi conducerile instanțelor nu mai sunt asigurate de președinți, ci de președinți în colaborare cu consiliile de conducere. Mai mult, astăzi avem parte de o formare profesională de calitate, avem programe de formare profesională, avem acces la informații, la doctrină, jurisprudență și la o informatizare care ne ajută extrem de mult. Din punctul meu de vedere, evoluția justiției nu poate fi pusă sub semnul îndoielii sub nicio formă!”

Jud. Andreea Ciucă, Președinte, Curtea de Apel Târgu Mureș

„Când spunem că un magistrat trebuie să-și îndeplinească misiunea prin curaj, ne referim în primul rând la îndrăzneala științei de carte, la cutezanța de a spune lucrurilor pe nume, bine fundamentat, la temeritatea de a zice binelui – bine și răului – rău, în hotărâri, în acțiuni, în dialog, în matca dispozițiilor legale și regulamentare și mai puțin, mult mai puțin, prin pancarte pe trepte sau în social-media. De Ziua Justiției ar trebui să ne întrebăm dacă am vrut, am putut și am reușit să ne redescoperim curajul.”

Prof. univ. dr., av. Flavius A. Baias

„Eu voi cita o epigramă nostimă grăitoare, legată de legea accelerării justiției, semnată de avocatul Enrico Eliano: Justiția e imobilizată/Și nu e lucru de mirare/Ieri era doar la ochi legată/Astăzi e și la picioare! Cred că e o epigramă adecvată temei, cu atât mai mult cu cât lucrurile nu par a se fi schimbat foarte mult din 1934 și până astăzi…”

„Cred că, dacă ne referim la ceea ce se întâmplă la facultățile de Drept importante din țară, trebuie să ne întrebăm dacă ele s-au adaptat cerințelor pieței muncii din sfera profesiilor juiridice și așteptărilor societății românești în general. Pot să spun, oarecum autocritic, că această evoluție nu corespunde întru totul acestor așteptări. În ciuda interconectării noastre internaționale extrem de profunde cu colegiul juridic franco-român, pe fond planurile noastre de învățământ sunt încremenite de vreo 20 de ani. Personal, am eșuat în încercarea mea, acum 4 ani, de a reforma învățământul superior de Drept după modelul facultăților de profil din Franța, Italia sau Spania. Această problemă ar trebui rediscutată în Consiliu tocmai pentru a oferi studenților Facultății de Drept din București o capacitate mai largă de pregătire profesională și mai diversă încă din timpul studiului.”

Av. Florentin Țuca, Managing Partner, Țuca Zbârcea & Asociații

„Din perspectiva mea, Justiția nu este reductibilă la subiectele evocate, la organizarea internă a sistemului judiciar, nici la puterea judecătorească. Aș prefera să văd Justiția foarte intim legată de Drept ca sistem de norme (începând cu facerea și până la aplicarea lor) și Drept ca știință. Privită în sens larg, Justiția este în suferință. Dincolo de calitatea pregătirii profesionale a celor din sistem, un alt păcat ține de instabilitatea legislativă. Putem vorbi și despre o erodare a independenței justiției și o subordonare tot mai vădită a justiției de către politica de suprafață sau din adâncuri.”

„Am asistat la o deteriorare a principiului separării puterilor în stat. Unul din minusurile sistemului anterior perioadei 13 martie 2020, momentul declarării stării de urgență, era legat de un accent extrem de ascuțit pus pe justiția penală represivă, revendicativă, chiar revanșardă. Cel mai autocrat și mai inept slogan care a caracterizat perioada a fost cel bineștiut – DNA să vină să vă ia!”

„Dacă este să mă refer la justiția din perioada așa-zisei pandemii, amărăciunea mea este amplificată de o nouă boală a justiției contemporane – un soi de miopie ontologică ce se reflectă într-o stâlcire și mai gravă a unor principii, rigori și orânduieli absolut necesare pentru un sistem normativ sănătos. Ignorarea faptului că regula de drept este o expresie culturală a unei jurisdicții a devenit realitate. În regula de drept noi ne uităm ca-ntr-o oglindă! Imaginea unei societăți se vede foarte clar conturată în Dreptul pe care acea societate îl emană și în Justiția pe care o societate înțelege să o înfăptuiască.

Miopia despre care vorbeam se regăgește într-un greșit amplasament al Dreptului, acesta arogându-și puteri nelimitate și regelementând derizoriul. Dreptul e cu mult mai sus decât a reglementa igiena respirației și a spălării mâinilor! Dreptul și Justiția trebuie să fie în permanență conștiente de faptul că sunt suratele filozofiei și eticii și că ele sunt acolo, sus, ca artă a Binelui și a Dreptății!”

Dezbaterea poate fi vizionată fără restricții la adresa:

Editura Universul Juridic organizează dezbaterea

Justiția azi – între probleme vechi și provocări noi

Online

1 iulie 2020

Miercuri, 1 iulie 2020, începând cu ora 17:00, va avea loc a doua ediție a DEZBATERILOR RRDP (REVISTA ROMANA DE DREPT PRIVAT), transmisa LIVE, cu tema: „Justiția azi – între probleme vechi și provocări noi”.

Moderatorul conferinței va fi: prof. univ. dr. av. Valeriu Stoica, Founding Partner STOICA & Asociații

Speakerii invitați sunt:
► Jud. dr. Gabriela Bogasiu, Vicepreședinte al ÎCCJ
► Jud. Luminița Criștiu Ninu, Președinte, Curtea de Apel București
► Jud. Andreea Ciucă, Președinte, Curtea de Apel Târgu Mureș
► Jud. dr. Cristina Rotaru, Director, INM
Cătălin Predoiu, Ministrul Justiției (în curs de confirmare)
Robert-Marius Cazanciuc, Președinte, Senatul României, și fost Ministru al Justiției
► Prof. univ. dr., av. Flavius A. Baias
► Av. Florentin Țuca, Managing Partner, Țuca Zbârcea & Asociații

Parteneri principali
– INDACO
– STOICA & Asociații
– Țuca Zbârcea & Asociații
– CITR

Parteneri
– The Department

Taxa de participare este de 300 lei + TVA/ persoană și include următoarele beneficii:
– Acces la vizionarea conferinței video live la calitate 4k
– Acces la înregistrarea video la 3 zile după data evenimentului (o puteți accesa din link-ul primit pe mail)
– Speakeri de calitate, profesori universitari, experți în domeniu
– 20% reducere la următoarele conferințe
– 3 luni acces la abonamentul Universul Juridic Premium, care include printre altele:

Peste 10.000 de opinii juridice atent selecționate de colectivul editorial Universul Juridic, actualizate și segmentate zilnic. Peste 500 de autori consacrați, peste 9.000 de știri juridice, peste 700 de newslettere și o bogată bază de date organizată în funcție de anumite cuvinte-cheie.

Accesul la conferință se face online, pe bază de utilizator și parolă.

Detaliile privind modalitatea de acces la conferința video vă sunt transmise în mod automat, prin e-mail, după înscrierea dvs. prin completarea formularului de mai jos.

Conferința video va fi transmisă LIVE la data și ora afișate. De asemenea, înregistrarea VIDEO a conferinței vă va fi pusă la dispoziție în cel mai scurt timp după finalizarea transmisiei LIVE.

Atât transmisia LIVE, cât și înregistrarea VIDEO sunt disponibile doar pe bază de utilizator și parolă pentru persoanele care s-au înscris cu succes prin formularul evenimentului și care au achitat contravaloarea accesului.

Vizualizarea și accesarea transmisiei LIVE și a înregistrării se fac pe Portalul Universul Juridic, INDACO, STOICA & Asociații, Țuca Zbârcea & Asociații, The Department. Aveți nevoie doar de o conexiune la internet și nu sunt necesare programe software ori setări tehnice speciale în afară de autentificarea cu utilizator și parolă pe www.universuljuridic.ro

* Persoanele care au achitat taxa de participare, dar care, din motive obiective, nu mai pot participa la conferință, pot solicita returnarea banilor, cu cel puțin două zile (48 de ore) înaintea evenimentului, la adresa de e-mail: conferintele@universuljuridic.ro.
Solicitările ulterioare nu vor fi luate în calcul, având în vedere costurile logistice aferente manifestării. Mulțumim pentru înțelegere.

:: Formularul de înscriere


* mai multe detalii la adresa de e-mail: conferintele@universuljuridic.ro sau nr. de telefon: 0733.674.555

Evenimente conexe