Institutul Național al Magistraturii organizează seminarul

Executare silită

București, Hotel Internațional

21-22 septembrie 2017

Agenda
Experți
Bogdan DUMITRACHE, executor judecătoresc, formator INM
Roxana STANCIU, judecător Tribunalul Bucuresti,
Nicolae Horia ȚIȚ, lector universitar Facultatea de Drept – Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași

Joi, 21 septembrie 2017
9:00-9:30 Înregistrarea participanţilor
9:30-10:30 Probleme privind cauţiunea judiciară
Sesiune de întrebări şi răspunsuri
10:30-11:00 Pauză de cafea
11:00-12:30 Intervenția în executarea silită
Sesiune de întrebări şi răspunsuri
12:30-13:30 Prânz
13:30-15:00 Validarea popririi
Sesiune de întrebări şi răspunsuri
15:00-15:30 Pauză de cafea
15:30-16:30 Suspendarea executării silite
Sesiune de întrebări şi răspunsuri

Experți
Bogdan DUMITRACHE, executor judecătoresc
Nicolae Horia ȚIȚ, lector universitar Facultatea de Drept – Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași

Vineri, 22 septembrie 2017
9:00-10:30 Constatarea unei stări de fapt în condițiile art. 364 C. proc. civ.
Sesiune de întrebări şi răspunsuri
10:30-11:00 Pauză de cafea
11:00-12:30 Procedura de judecată a contestației la executare
Sesiune de întrebări și răspunsuri
12:30-13:30 Prânz
13:30-15:00 Titlurile executorii reprezentate de contractele de credit sau contractele de leasing
Sesiune de întrebări și răspunsuri
15:00-15:30 Pauză de cafea
15:30-16:00 Dezbateri, concluzii
Completarea fișelor de evaluare, înmânarea certificatelor de participare

Tematica
Bogdan DUMITRACHE
1. Problema restituirii cauţiunii judiciare. Corelarea art. 1064 şi art. 720 C. pr. civ.
2. Măsurile de executare silită (poprire pe conturi) și gajul pe cont al creditorului bancar, având în vedere dispozițiile art. 655 C. proc. civ.
– în practică, se înființează poprirea asupra conturilor debitorului iar terțul poprit, care are și calitatea de creditor pentru rata scadentă, nu dă curs popririi, eliberându-și suma de bani aflată în contul debitorului; în ce măsură acțiunea de validare a popririi l-ar putea obliga pe terțul poprit să vireze această sumă de bani către executorul judecătoresc, urmând ca aceasta să fie distribuită creditorilor conform dispozițiilor legale?
3. Executarea silită a persoanelor care obțin venituri din PFA sau PFI (și a bunurilor PFA sau PFI)
4. Aplicarea dispozițiilor art. 177 C. proc. civ. în cazul judecării contestațiilor la executare sau a oricăror incidente apărute în procedura de executare silită.
– se poate face aplicarea acestui articol privind îndreptarea neregularităților unui act de executare silită, în măsura în care efectele actului îndreptat nu sunt de natură a schimba cursul sau finalitatea procedurii de executare silită? Instanța învestită cu soluționarea unui incident procedural poate uza mai des de acest articol în loc să anuleze toate actele de executare emise de executorul judecătoresc?
5. Aspecte specifice privind executarea silită a hotărârilor pronunțate în litigiile de muncă
6. Suspendarea executării silite
7. Formularea cererii de validare a popririi
8. Intervenția în executarea silită.

Nicolae-Horia ŢIŢ
1. Problema restituirii cauțiunii judiciare. Corelarea art. 1064 şi art.720 C.pr.civ.
2. În cadrul validării de poprire, ce apărări poate invoca terțul poprit?
3. Procedura validării popririi, în cazul în care terțul poprit are obligații de plăți succesive către debitor. Când se poate depune acțiunea privind validarea popririi? – în practică, unele instanțe au respins cererea de validare a popririi, depusă după un termen mai mare de o lună de la data înființării popririi, deși sumele urmărite erau venituri salariale, scadente lunar. În acest caz, terțul poprit a dat curs popririi o perioadă de timp, după care a sistat plățile fără temei legal.
4. Constatarea unei stări de fapt în condițiile art. 364 C. proc. civ. – având în vedere încadrarea în secțiunea dedicată cercetării procesului- subsecțiunea Probe – Asigurarea probelor în cadrul procesului civil, este sau nu necesară încheierea instanței pentru ca executorul judecătoresc să poată constata o stare de fapt? Este sau nu necesară această încheiere dacă textul de lege prevede faptul că partea interesată poate cere, atât înainte, cât și în timpul procesului acest lucru?
5. Aplicarea art. 717 alin. (2) C. proc. civ. – procedura de judecată a contestației la executare. – în ce măsură se aplică acest articol, având în vedere faptul că instanțele nu solicită niciodată copii de pe actele contestate din dosarul de executare silită, ci copia întregului dosar de executare silită. Având în vedere faptul că instanța solicită copia întregului dosar de executare silită, și nu doar copia tuturor actelor de executare silită, poate lua debitorul la cunoștință despre faptul că executorul judecătoresc a identificat un bun imobil (asupra căruia nu a efectuat încă acte de urmărire) și ulterior să înstrăineze acest bun sau să instituie sarcini asupra lui în dauna creditorului urmăritor? În ce măsură sunt relevante pentru soluționarea incidentului procedural adresele de interogare bunuri emise de instituțiile statului și răspunsurile acestora? Având în vedere dispozițiile art. 660 alin. (4) (secretul informațiilor primite), poate fi tras la răspundere executorul judecătoresc dacă alte persoane iau la cunoștință despre aceste informații din copia întregului dosar de executare depus la instanță?
6. Titlurile executorii reprezentate de contractele de credit sau contractele de leasing. – având în vedere dispozițiile art. 628 alin. (2) C. proc. civ., cui incumbă obligația de a calcula dobânzile, penalitățile sau alte sume stipulate în titlul executoriu reprezentat de contractul de credit? Poate executorul judecătoresc să stabilească cuantumul acestor sume, având în vedere formulele de calcul complexe prevăzute în contractele de credit sau de leasing? Este suficient un extras de cont (pus la dispoziție de creditor) pentru stabilirea creanței și declanșarea executării silite?

Roxana STANCIU
1. Creditorii neurmăritori care intervin într-o executare începută de un alt creditor, pot formula contestaţie la executare cu privire la executarea în curs?
2. Intervenția altor creditori în procedura executării silite:
a) necesitatea învestirii cu formulă executorie a titlurilor executorii (altele decât hotărârile judecătorești) anexate cererii de intervenție (având în vedere faptul că cererea de intervenție trebuie să fie făcută cu respectarea cerințelor prevăzute la art. 664 C. proc. civ.)
b) menținerea în Codul de procedură civilă republicat a formulării “depunere titluri” – prevăzută în Codul de procedură civilă anterior la art. 563 alin. (1): “au depus și alți creditori titlurile lor” – și „înscrierea la distribuirea sumelor”, poate duce la concluzia că a fost preluat și conceptul acestor instituții în noul Cod de procedură civilă sau acest concept vechi a dispărut ca urmare a apariției conceptului de intervenție? În prezent, mai poate un creditor să-și depună titlul sau să se înscrie la distribuirea sumelor, altfel decât prin formularea unei cereri de intervenție? (din practică rezultă faptul că și în prezent există creditori care formulează adrese pentru depunerea titlurilor sau solicită înscrierea la distribuirea sumelor în calitate de creditori interesați, conform art. 870 C. proc.civ., fără a parcurge alte formalități).
c) situația creditorului fiscal care formulează cerere de intervenție, raportat la dispozițiile art. 623 C.proc.civ. (interdicția executorului judecătoresc de a executa creanțe fiscale), în contradicție cu conceptul de intervenție. Dacă acestui tip de creditor i se încuviințează intervenția, potrivit art. 695 alin. (1) C. proc. civ., poate “solicita efectuarea unor acte de executare silită, dacă este cazul”? În situația în care creditorul urmăritor ar renunța la executare, creditorul fiscal intervenient ar rămâne unicul creditor al procedurii execuționale.
3. Adjudecarea în contul creanței de către creditorul ipotecar. În ce măsură mai este necesar proiectul de distribuire a sumelor prevăzut de art. 874 C. proc. civ., având în vedere că nu mai există sume de bani ce pot face obiectul distribuirii?
4. Situația dosarului de executare silită aflat pe rolul unui executor judecătoresc, în condițiile în care creditorul depune cerere de intervenție (în baza aceluiași titlu executoriu) la un alt executor judecătoresc. Ce se întâmplă cu dosarul inițial de executare? Mai poate continua executarea silită în primul dosar, din moment ce creditorul poate solicita să efectueze acte de executare în dosarul în care a depus cerere de intervenție? Poate constitui renunțare tacită la executarea silită din primul dosar execuțional?
5. Aplicarea dispozițiilor art. 717 alin. (4) C. proc. civ. – în ce măsură ar fi de folos, pentru soluționarea unei contestații, o notă de relații și explicații scrise de la executorul judecătoresc? Depunerea acestei note de relații din oficiu, de către executorul judecătoresc, ar fi utilă instanței? Poate utiliza mai des instanța această dispoziție legală?