Cum a fost

Cu ocazia Zilei Europene a Avocaților, care se celebrează la 25 octombrie, Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) și Baroul București au organizat dezbaterea: „Dreptul la asistență judiciară în materie penală. Importanța accesului la avocat pentru persoanele aflate în detenție”.

Tematica acestui eveniment este propusă anual de Consiliul Barourilor Europene (CCBE) pentru a încuraja uniunile profesionale ale avocaților să supună atenției publice problemele acute cu care se confruntă statul de drept din perspectiva accesului la justiție și al dreptului la apărare. Acest eveniment se desfășoară simultan în toate țările europene în scopul de a promova valorile comune ale avocaților, rolul lor intrinsec în apărarea statului de drept, precum și contribuția lor la sistemul de justiție.

În cadrul evenimentului, tematica a fost susținută de:
• Av. Dr. Traian Cornel Briciu, președintele UNBR,
• Av. Ion Dragne, Decanul Baroului București, Vicepreședinte UNBR
• Jud. Luminita Criștiu-Ninu, președinta Curții de Apel București
• Proc. Radu Răzvan Horațiu, Procuror General Adjunct

Dezbaterile au fost interactive cu publicul din sală și s-au centrat pe problematica restanțelor României în transpunerea unor directive esențiale pentru dreptul la apărare și accesul la justiție al tuturor cetățenilor, indiferent de condițiile materiale și statutul social, cu precădere Directiva (UE) 2016/1919 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2016 privind asistența juridică gratuită pentru persoanele suspectate și persoanele acuzate în cadrul procedurilor penale și pentru persoanele căutate în cadrul procedurilor privind mandatul european de arestare, care trebuia transpusă până la 25 mai anul current, însă până în present nu există niciun proiect care să fi fost supus dezbaterii publice.

Vorbitorii au arătat că deși o parte din prevederile acestei directive se regăsesc deja în legislația națională, mai sunt câteva aspecte care trebuie avute în vedere în cadrul unui proiect de transpunere, respectiv:
– asigurarea eficacității și calității asistenței juridice gratuite prin facilitarea continuității reprezentării în justiție a a persoanei suspectate, acuzate sau căutate;
– asigurarea dreptului la apărare din primul moment în care se intră în contact cu justiția, inclusiv persoanelor căutate sau care nu erau inițial suspectate sau acuzate, dar care devin persoane suspectate sau acuzate în cursul interogării de către poliție sau de o altă autoritate de aplicare a legii;

În ce privește asigurarea accesului la dosar, dna jud. Luminita Criștiu-Ninu a anunțat că, începând de la 1 noiembrie 2019, avocații și părțile vor avea acces la dosarul electronic în cadrul Curții de Apel București.

În concluzie, s-a subliniat necesitatea transpunerii acestor dispoziții cât mai repede, pentru a putea vorbi de o societate sănătoasă care respectă (și nu doar acceptă) dreptul la apărare ca valoare fundamentală a statului de drept.

Uniunea Națională a Barourilor din România în cooperare cu Baroul București organizează dezbaterea

Dreptul la asistență judiciară în materie penală. Importanța accesului la avocat pentru persoanele aflate în detenție

București, Biblioteca Baroului București

25 octombrie 2019, 12:00

Consiliul Barourilor Europene (CCBE) a hotărât sărbătorirea Zilei Europene a Avocaților la data de 25 octombrie 2019, cu tema: „Dreptul tău la asistență judiciară în materie penală. Importanța accesului la avocat pentru persoanele aflate în detenție”.

CCBE îndeamnă statele membre să își îndeplinească obligațiile în conformitate cu Directiva (UE) 2016/1919 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2016 privind asistența juridică gratuită pentru persoanele suspectate și persoanele acuzate în cadrul procedurilor penale și pentru persoanele căutate în cadrul procedurilor privind mandatul european de arestare.

În România, această directivă nu a fost încă transpusă, deși termenul a expirat la data de 25 mai anul curent.

Conform manualului Zilei Europene a Avocaților 2019, Mecanismul practic de elaborare a acestei directive a început încă din 2009, când Consiliul de Miniștri a adoptat „Foaia de parcurs pentru consolidarea drepturilor procedurale ale suspecților sau ale persoanelor acuzate într-un proces penal “. Această foaie de parcurs a furnizat un cadru convenit, bazat pe abordare progresivă, în vederea armonizării anumitor standarde de procedură penală în cadrul UE, care garantează corectitudinea procedurilor penale și protecția echivalentă a drepturilor cetățenilor în UE.

Aceste standarde minime comune sunt necesare pentru deciziile judiciare luate de un stat membru al UE, care trebuie recunoscute de celelalte state membre. Spațiul european al justiției este bazat pe recunoașterea reciprocă și încrederea reciprocă. Pentru a-l realiza și a-l menține, sunt necesare propuneri suplimentare pentru garantarea și consolidarea drepturilor cetățenilor în procesul penal.

Conform foii de parcurs, între 2010 și 2012 au fost adoptate trei directive europene:
1. Directiva 2010/64/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 octombrie 2010 privind dreptul la interpretare și traducere în cadrul procedurilor penale;
2. Directiva 2012/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2012 privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale;
3. Directiva 2013/48/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2013 privind dreptul de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale și al procedurilor privind mandatul european de arestare, precum și dreptul ca o persoană terță să fie informată în urma privării de libertate și dreptul de a comunica cu persoane terțe și cu autorități consulare în timpul privării de libertate.

Alte trei directive au fost adoptate între 2013 și 2016:
4. Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale;
5. Directiva (UE) 2016/800 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale;
6. Directiva (UE) 2016/1919 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2016 privind asistența juridică gratuită pentru persoanele suspectate și persoanele acuzate în cadrul procedurilor penale și pentru persoanele căutate în cadrul procedurilor privind mandatul european de arestare.

Observăm că în România, ultimele trei directive au rămas blocate în proceduri legislative, desi termenele de transpunere sunt depășite.

În acest context, devine imperios necesar ca UNBR și barourile să abordeze tematica Zilei Europene a Avocaților din 2019 cu toată responsabilitatea, printr-o invocare la nivel european a problemelor privind asistența judiciară și implicit a drepturilor cetățeanului la apărare, la acces la justiție și la un proces echitabil.

Ziua Europeană a Avocaților 2019 reprezintă o oportunitate esențială pentru dezbaterea publică a problemelor acute privind asistența judiciară în România, astfel încât propunem ca în cadrul evenimentelor să fie analizate stadiile de implementare ale directivelor enunțate mai sus, proiectele de lege care urmăresc transpunerea acestor directive și orice alte aspecte ale legislației în vigoare care încalcă drepturile cetățenilor vulnerabili la apărare prin asistență judiciară, accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil.

Cu prilejul Zilei Europene a Avocaților, Uniunea Națională a Barourilor din România va organiza în cooperare cu Baroul București, o dezbatere cu tema „Dreptul la asistență judiciară în materie penală. Importanța accesului la avocat pentru persoanele aflate în detenție”. Manifestarea va fi organizată la 25 octombrie, începând cu ora 12.00 la Biblioteca Baroului București din incinta Palatului de Justiție.

Publicăm Manualul redactat de CCBE, destinat Zilei Europene a Avocaților în limba engleză și traducerea acestuia în limba română.

Publicăm Manualul de Drept european privind accesul la justiție, care constituie o imagine de ansamblu asupra aspectelor-cheie în domeniul accesului la justiție în Europa, cu trimitere specifică la drepturile relevante prevăzute în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (ECHR) a Consiliului Europei, astfel cum a fost interpretată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), și la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, astfel cum a fost interpretată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).